Hello, ladies!

O zi perfectă din viața mea!

Azi, m-am trezit de dimineață cu planuri mărețe: să îmi fac de cap, și nu așa, oricum, ci "big time", vorba anglo-americanului (și a unei jumătăți din populația României). Apoi m-am încruntat mirată: cum, Doamne, să fac asta? Cum își face de cap o femeie în toată firea, măritată și toate cele? Dacă mai e și mamă, lucrurile capătă o cu totul altă conotație...

Dar vorba aia "dac-am zis, apoi am zis", așa că mi-am impus senină și hotărâtă: azi, nu voi face decât lucruri pe care mi le doresc, nimic din ce nu vreau și nu îmi place să fac!

Nu mă înțelegeți greșit, lucrurile pe care și le dorea cu ardoare subsemnata, erau cu adevărat ieșite din comun, dezmățate și deocheate: 

• să nu mă ridic din pat decât la prânz (în cel mai rău caz);
• să citesc câteva ore bune "noul" roman care stă pe noptieră de vara trecută;
• să mă uit la cel puțin un episod din serialul început de Crăciun sau la un film din lista luuuungă de așteptare;
• să savurez un cocktail în liniște pe băncuța din grădină;
• să mă relaxez vreun ceas într-o baie plină de spumă,

adică, doar chestii din astea, speciale!!!

Wow! Ce tare sunt dacă bifez măcar trei, sau, hai, cel puțin două dintre ele!

Bineînțeles, că fix în clipa când puneam planul ăsta la bătaie, s-a trezit copilul, așa că, firește, spiritul matern m-a îndemnat să mă ofer, voluntar, a-i da de mâncare. "Mă ridic din pat doar pentru jumătate de oră!", mi-am impus eroic.

Copilul a avut apoi nevoie de puțin ajutor la o nouă achiziție în materie de gadgeturi. Cum puteam să ignor, vă întreb, cerințele lacrimogene? Doar era chiar unul dintre lucrurile pe care mi le doream azi, inclusiv ieșitul din pijamale la ore matinale pentru a bate magazinele în căutarea unei minunate baterii pentru gadgetul cu pricina.

Stați așa, că lucrurile nu se opresc aici! Nu, nici vorbă! În drumul înapoi spre casă, după ce rezolvasem problema cu bateria, mă sună consortul care mă binedispune cu o rugăminte urgentă și foarte facilă, de a-l ajuta să caut, ordonez, scanez și ce o mai fi, niște documente și, dacă tot sunt acasă, să pun la spălat nu știu ce pereche de blugi și pantofii de sport.

Ajung acasă și mă pun pe treabă cu gândul că e abia ora 10 jumate și termin într-o clipită și pot în sfârșit să mă apuc de "treaba" mea de azi.

Pe la 12, încă mai puneam cap la cap documentele cu copilul pe urmele mele (că doar era vacanță), care îmi cerea din nou atenția nedivizată la nu știu ce joc descoperit prin ceva ladă veche și care, bineînțeles, nu funcționa cum era cazul.

Celelalte sarcini cotidiene au dat și ele fuga, și s-au ținut tot lanț una de alta...

Nu vă mai plictisesc ... m-am băgat în pat pe la ora 22, fericită că reușisem să citesc 10 pagini și să beau rapid un ceai în baia (fără spumă, că n-am mai apucat) de 15 minute pe care mi-am permis să mi-o aloc.

Așa arată o zi perfectă din viața unei femei, o zi în care "face doar ce vrea ea"!